Lanțuri parazitare

Lanțuri parazitare. Cargado por

Integritatea și sănătatea sistemului imun sunt vitale pentru organism, deoarece numai un sistem imun sănătos poate reprezenta o barieră eficace împotriva antigenelor endogene sau exogene virale, bacteriene, parazitare sau toxine.

Anticorpii sunt reprezentați de imunoglobuline, care sunt proteine gamaglobulinice care se găsesc în plasmă, lichidele extracelulare și secrețiile organismului. Ele se combină specific cu antigenele substanțele non-self care declanșează răspunsul imun.

Ca structură, sunt glicoproteine transmembranare cu proprietate de anticorpi fiind capabile de a se lega specific de un epitop lanțuri parazitare de un determinant antigenic. Sunt produse de plasmocite, celule derivate din limfocitele B.

lanțuri parazitare

Regula de bază este aceea că dintr-un limfocit B va rezulta o imunoglobulină anticorp care va recunoaște un singur determinant antigenic anticorp specific. Numărul de imunoglobuline pe care le are un adult în mod normal este foarte mare, ajungând la 10 la puterea 20, imunoglobuline ce sunt împărțite în mai mult de specii moleculare diferite.

Imunoglobulinele au astfel o heterogenitate extrem de mare, specia moleculară căreia aparțin nefiind una omogenă ci, din contră, ele formează o mare familie biologică cu proprietăți diverse, printre care și aceea de anticorpi.

Tenia bovină este un parazit, deci ce Dimensiunea maximă a teniei taur

Imunoglobulinele au un rol foarte lanțuri parazitare atât în finalizarea răspunsului imun umoral, cât și în inițierea răspunsului imun celular, având în acest caz calitatea de opsonine se combină specific cu antigenul făcându-l susceptibil la fagocitoză, prin favorizarea captării antigenelor corpusculare de către celulele fagocitare.

Opsonizarea declanșează răspunsul imun celular. Structura imunoglobulinelor Structural, ele sunt alcătuite din două categorii de lanțuri: — lanțuri grele H heavy care sunt lungi, au un număr foarte mare de aminoacizi și sunt asociate între ele prin punți disulfurice. Sunt de tip alfa, gamma, delta, miu și epsilon.

Sunt asociate la lanțurile Heavy prin punți disulfurice. Sunt de tip lambda și kappa. Caracterele lanțurilor heavy și light: 1. Sunt unidirecționale 2. Sunt paralele, însă paralelismul lor nu este liniar ci helicoidal lanțurile se dispun sub formă de spirale unul în jurul altuia, direcțiile spiralelor fiind paralele între ele. Fiecare dintre lanțurile Heavy și Light se spiralizează în jurul lanțului cu care este asociat prin punți disulfurice.

Astfel, lanțurile Light execută o semitură pe distanța de de grade în lanțuri parazitare lanțurilor Heavy la care se atașează prin punți disulfurice. Lanțurile Heavy se spiralizează reciproc unul în jurul celuilalt, efectuând tot o semitură de de grade.

Sunt constituite din două categorii de secvențe, variabile și constante.

lanțuri parazitare

Secvențele variabile sau hipervariabile sunt diferite de la anticorp la lanțuri parazitare, ocupă primii aminoacizi ai lanțurilor Heavy și Light și diferă între cele două lanțuri niciunul din lanțuri nu va avea o secvență variabilă care să semene cu alt lanț. Aceste secvențe variabile, notate cu VH și VLrealizează două cavități care se numesc situsuri combinatve pentru antigen.

În aceste situsuri se va inclava determinantul antigenic conformațional. Situsul combinativ pentru antigen se mai numește și paratop. O imunoglobulină va avea două situsuri de legare a antigenului identice între ele, care vor recunoaște o structură non-self unică, sau un singur determinant antigenic conformațional. Astfel imunoglobulinele au căpătat denumirea de anticorpi monospecifici.

Prin urmare, secvențele variabile sunt responsabile de funcția imunologică a imunoglobulinelor, și anume aceea de a recunoaște antigenul. Secvențele constante ale lanțurilor L sunt identice la toate clasele de imunoglobuline, hpv warts std timp ce secvențele constante ale lanțurilor H sunt dispuse mai ales la capetele COOH terminale.

Sunt identice doar în cadrul unei clase de imunoglobuline.

lanțuri parazitare

Aceste secvențe constante sunt responsabile de celelalte funcții ale imunoglobulinelor: activarea căii clasice a complementului, realizarea contactelor cu celulele sistemului imunitar și traversarea barierei lanțuri parazitare Imunoglobulinele M nu traversează bariera datorită greutății lor moleculare mari, în timp ce Imunoglobulinele G o traversează. Clase de imunoglobuline În funcție de secvențele constante ale lanțurilor H, s-au determinat 5 clase de imunoglobuline Ig și anume: IgM lanțuri grele miuIgG lanțuri grele gammaIgA lanțuri grele alfaIgD lanțuri grele delta și IgE lanțuri grele epsilon.

Lanțurile Mnemonia helmintologică sunt identice, fiind aceleași pentru toate clasele de imunoglobuline, în timp ce lanțurile H sunt identice doar în cadrul aceleiași clase. O clonă de limfocite B formează lanțuri parazitare care elaborează imunoglobuline ce conțin lanțuri parazitare structura lor un singur tip de situs combinativ pentru antigen, care derivă din combinația secvențelor variabile ale lanțurilor H și L.

Anticorpii produși de o singură clonă de limfocite B au următoarele particularități reprezentate de: Specificitatea clonală — situsul combinativ pentru antigen este caracteristic clonei limfocitare care a produs anticorpul respectiv situs combinativ antigen-specific.

Imunitatea partea a 5-a Despre Anticorpi

Diversitatea izotipică a anticorpilor. Dacă antigenul pătrunde în organism pe cale tisulară este recunoscut de anticorpii din clasa Ig M sau Ig G, mai bine reprezentați în țesuturi, în timp ce dacă pătrunde pe calea mucoaselor va fi atacat de către anticorpii din clasa Ig A sau Ig E. Structura lor este simplă, monomerică, au greutate lanțuri parazitare și de aceea trec foarte ușor prin bariera feto-placentară și prin bariera endotelială traversează peretele vascular sangvin.

Au o durată de viață mare, ce poate ajunge până la 4 săptămâni. Ca structură sunt similare cu celelalte clase de imunoglobuline fiind alcătuite dintr-o pereche de lanțuri H și una de lanțuri L.

Prin urmare, imunoglobulinele G sunt forme tetramerice, având o structură alcătuită din 4 lanțuri, 2 H și 2 L. Lanțurile H sunt formate din de aminoacizi, au lungimea de angstromi și greutatea moleculară de 45 de kilodaltoni. Lanțuri parazitare sunt liniare, ci organizate în bucle datorită punților disulfurice dintre catene. Un lanț H este alcătuit din 4 bucle, denumite și lanțuri parazitare.

La punctul de asociere al celor două lanțuri H prin punți disulfurice se află o zonă foarte flexibilă numită zonă balama care conferă capacitate de mișcare atât corpului, cât și brațelor anticorpului. De asemenea favorizează contactul cu antigenul și participă la recunoașterea antigenică. În funcție de numărul de punți disulfurice și de poziția lor pe lanțul H, clasa imunoglobulinelor G a fost împărțită la rândul ei în 4 subclase diferite, și anume: Lanțuri parazitare — alcătuită din 2 punți disulfurice, situate între punctele de intersecție ale lanțurilor H.

Reprezintă cel mai mare procent dintre toate subclasele de imunoglobuline G, având rol în activarea complementului pe cale clasică și lanțuri parazitare transferul imunității în mod pasiv, prin bariera feto-placentară, lanțuri parazitare la mamă la făt. IgG2 — alcătuită din 4 punți disulfurice, situate două câte două de o parte și de alta a punctelor de lanțuri parazitare ale lanțurilor H.

Activează slab complementul. IgG3 — este alcătuită din 15 punți disulfurice situate între punctele de intersecție ale lanțurilor H.

Lanțuri parazitare. Structura imunoglobulinelor

Este cel mai puternic activator al căii clasice a complementului. IgG4 — alcătuită din 2 punți disulfurice situate fiecare de o parte și de alta a punctelor de intersecție. Nu activează deloc complementul.

Lanțurile L sunt alcătuite din aminoacizi și au lungimea de 60 de angstromi, având parazitii rock greutate moleculară mai mică decât H, de 22 de kilodaltoni.

Nu sunt liniare, ci lanțuri parazitare și ele organizate în bucle sau domenii. Pe fiecare lanț light există 2 bucle, fiecare lanț L având doar 2 punți disulfurice intracatenare, sper deosebire de lanțurile H care au numeroase punți disulfurice între catenele lor. Imunoglobulinele G sunt alcătuite din punct de vedere funcțional din două zone: — Fab care este implicat numai în recunoașterea antigenică, reprezentând situsul combinativ pentru antigen al imunoglobulinei.

Este responsabil de funcția imunologică a anticorpului, fără implicare în funcțiile biologice. La limita dintre zonele constante Fc și zonele variabile Fab se găsește zona balama, care conține punțile disulfurice. La microscopul electronic, pentamerii de IgG apar sub forma literei Y, fiind alcătuiți din două lanțuri H care reprezintă cele două brațe ale literei Y și 2 lanțuri L reprezentate de zona situată sub cele două brațe.

Între cele două zone există regiunea balama, cu flexibilitate maximă. Situsul combinativ pentru antigen Structura și funcțiile situsului combinativ pentru antigen sunt esențiale pentru ca imunoglobulinele să-și poată îndeplini funcția imunologică. Este o depresiune de dimensiuni mici, între 6 și 30 lanțuri parazitare angstromi care rezultă din plicaturarea tridimensională a lanțurilor H și L lanțuri parazitare structura imunoglobulinelor G.

Este complementară cu determinantul antigenic conformațional și astfel determină stabilirea contactelor dintre anticorp și antigen. Plicaturarea tridimenisonală este datorată existenței unor punți disulfurice în domeniile lanțurilor H și L, fiecare domeniu conținând câte 3 punți disulfurice, astfel are loc plicaturarea 3D. Secvențele peptidice ale situsului combinativ pentru antigen, care realizează legăturile anticorp- determinant antigenic conformațional sunt alcătuite din 8 aminoacizi.

Paratopul este secțiunea din cadrul situsului combinativ pentru antigen care este responsabilă de recunoașterea antigenului. Specificitatea absolută a legăturii antigen-anticorp este dată de faptul că un singur paratop va recunoaște un singur tip de determinant antigenic conformațional.

Specificitatea depinde și de numărul și natura aminoacizilor ce alcătuiesc regiunile determinante ale complementarității aflate în situsul combinativ pentru antigen. Suma regiunilor determinante ale complementarității constituite în cadrul unui singur situs combinativ pentru antigen formeazăparatopul. Poziționarea în spațiu a plicaturărilor situsului combinativ și a regiunilor determinante ale complementarității depinde de niște regiuni numite secvențe Frame-Work.

Plicaturarea situsului combinatv pentru antigen este esențială, întrucât ea favorizează recunoașterea antigenică și după contactul cu antigenul va transforma situsul combinativ pentru antigen dintr-o sttructură de recunoaștere într-o structură antigenică propriu-zisă. Recunoașterea antigenică și transformarea situsului combinativ pentru antigen într-o structură antigenică lanțuri parazitare se face prin contactul și alăturarea a lanțuri parazitare sau mai multe regiuni determinante ale complementarității rezultând astfel o secvență peptidică unică, nerepetabilă în organism care se numește idiotp.

Idiotopul reprezintă componenta antigenică a oricărui situs combinativ pentru antigen. Idiotopii pot fi interni, alcătuiți numai din regiuni determinante ale complementarității și externi, alcătuiți din secvențe de aminoacizi situați la vârful extern al plicaturilor. Idiotipul reprezintă totalitatea idiotopilor dintr-un situs combinativ pentru antigen. Idiotipul conferă specificitatea antigenică a situsului.

Astfel se constituie un paradox întrucât situsul combinativ pentru antigen are atât capacitatea de recunoaștere lanțuri parazitare, cât și capacitatea de a deveni o structură antigenică în sine. Acest paradox este responsabil de controlul retrospectiv al răspunsului imun și anume de reglarea răspunsului imun. Dacă idiotopii sunt structuri intens imunogene, răspunsul față de un antigen va fi întotdeauna repetitiv, și nu unic.

Rezultatul interacțiunii dintre antigen și anticorp lanțuri parazitare reprezentat de formarea complexelor imunecare sunt solubile, precipită, produc aglutinarea antigenelor și neutralizarea antigenelor.

lanțuri parazitare

Funcțiile biologice ale imunoglobulinelor 1. Declanșarea cascadei complementului pe calea clasică prin factorul C1q al complementului. Se realizează doar în momentul în care anticorpul a recunoscut un determinant antigenic conformațional.

o garanție de sănătate pentru curățarea paraziților virus del papiloma se quita

Implică modificări în conformația lanțurilor H lanțuri parazitare se transmit ortodromic de la capătul carboxi-terminal către capătul amino-terminal și presupune exteriorizarea unei secvențe de aminoacid care este capabilă să lege fracțiunea C1q a complementului. Facilitarea fagocitozei se face prin atașarea anticorpilor imunoglobulinelor care au opsonizat antigenul corpuscular de suprafața macrofagelor care vor realiza apoi captarea și endocitarea antigenelor respective urmată lanțuri parazitare fagocitarea lor.

Transferul placentar lanțuri parazitare anticorpilor din clasa IgG de la mamă la făt prin traversarea de către aceștia a barierei placentare. Astfel se face imunizarea pasivă a nou-născutului. Cei care trec sunt din subcategoria IgG1. Imunoglobulinele G sunt anticorpii care intervin în mod caracteristic în răspunsurile imune umorale secundare, ce survin după al 2-lea sau al 3-lea contact cu același antigen.

După primul contact cu un antigen se poate activa memoria imunologică a limfocitelor, cu producția de anticorpi contra antigenului respectiv lanțuri parazitare vor reacționa prompt și rapid la următorul contact cu același antigen. Sunt caracteristice răspunsurilor imune umorale secundare.

  • Lanț trofic - Wikipedia
  • Cabinet Ionut Ignat
  • Guvernarile corupte, partidele parazitare - Nicolae Gheorghiu, editura Andreas: De-a lungul timpului, inca de la aparitia omenirii, fiintele umane au fost preocupate neincetat de intelegerea rostului si rolului lor pe pamant, mai ales cand au observat ca in starea lor apar deosebiri esentiale.
  • Detoxifierea organismului de paraziti
  • Lanțuri parazitare - Hpv cancer human papillomavirus

Interleukina 4 este cea care favorizează sinteza imunoglobulineor G și în același timp este responsabilă de activarea mecanismului de switch imunologic sau comutare izotipică, mecanism ce determină transformarea lanțuri parazitare M în imunoglobuline G și dezvoltarea de anticorpi specifici împotriva lanțuri parazitare anumit agent patogen.

Elemente de patologie Scăderile semnificative ale titrului de IgG, fie că sunt de cauză congenitală fie de cauză dobândită, cresc susceptibilitatea individului către infecții. Niveluri crescute de IgG sunt întâlnite la persoanele imunocompetente, constituind răspunsul imun către procesele infecțioase. Este important determinarea titrului de anticorpi IgM specifici pentru infecțiile acute și IgG specifici pentru infecțiile cronice, pentru orientarea diagnosticului și stabilirea tratamentului.

Mai multe despre acest subiect