Paraziți de cânepă schmid la insectele sociale, Încărcat de

paraziți de cânepă schmid la insectele sociale

Avându-se în vedere faptul că în fiecare zi se descoperă zeci de noi specii şi că mari suprafeţe ale planetei încă n-au fost studiate, zoologii estimează numărul speciilor de insecte ce trăiesc pe suprafaţa pământului la 20 milioane.

peritoneal cancer hysterectomy

Se cunoaşte prodigioasa lor rezistenţă, facultăţile lor extraordinare de înmulţire şi de adaptare, diversele lor calităţi biologice. Considerăm că avea dreptate un mare entomolog, când spunea că, dacă omenirea ar dispare într-un cataclism atomic, prima vieţuitoare care ar ieşi din cenuşa radioactivă, ar fi un gândac de bucătărie.

Pentru a-l cita pe Prof. Ele dovedesc acest lucru prin organizarea lor absolut contrară nouă, organizare socială, psihică şi fiziologică ce ne pun încă în faţa unor dificultăţi de neînţeles. La rândul său, entomologul E. Iar cunoaşterea acestei lumi este absolut necesară, deoarece foarte multe dintre interesele şi aspiraţiile omului se lovesc de cele ale insectelor.

Astfel cele două forţe care concură în prezent la stăpânirea uscatului, omul şi insectele, se găsesc în prezent la egalitate hpv has cure numai conştientizarea acestei situaţii şi inteligenţa omului, sprijinită pe raţiune şi înţelepciune, ca şi pe acţiune fermă şi constantă, vor putea dirija, orienta, gestiona paraziți de cânepă schmid la insectele sociale noastre cu lumea insectelor în folosul nostru.

Deoarece, în afară de foloasele economice directe, omul poate obţine şi mai importante foloase prin manipularea relaţiilor existente în mod natural între numeroasele grupe şi specii de insecte.

Pe de altă parte, o mare grupă de insecte ia parte la formarea solului, îl aeriseşte prin galeriile produse şi-l îmbogăţesc în humus, iar alte insecte elimină paraziți de cânepă schmid la insectele sociale şi excrementele animalelor, având un rol sanitar şi de introducere în circuitul materiei în ecosisteme, a acestora. Dar cea mai mare importanţă este acţiunea indirectă a zeci de sute de mii de specii de insecte prădătoare şi parazitoide care, trăind pe seama insectelor fitofage, asigură echilibrul natural în cele mai diferite ecosisteme terestre şi dulcicole.

Pe drept cuvânt, aceste insecte şi în special himenopterele parazitoide şi prădătoare, probabil peste Foarte multe specii de insecte au o existenţă contrară interesului omului, fiind considerate dăunătoare şi făcând obiectul cercetărilor şi măsurilor de combatere celor mai violente şi costisitoare. O parte dintre ele, cele fitofage, atacă plante agricole, pomii roditori şi arborii din păduri, înmulţindu-se adesea în masă. Altele atacă animalele de interes zootehnic, producându-le în mod direct boli parazitare sau transmiţându-le boli grave, ca şi în cazul omului păduchi, purici, ţânţari, muşte, care pot transmite tifos, febră recurentă, ciumă, malarie, chagas, boala somnului, etc.

Această mare importanţă a insectelor a dus la separarea Entomologiei din Zoologie şi la apariţia unor noi discipline fundamentale şi aplicative. Astfel, în cadrul Entomologiei paraziți de cânepă schmid la insectele sociale s- au dezvoltat discipline ca Morfologia şi Taxonomia insectelor, Fiziologia insectelor, Ecologia şi Etologia, Biologia, Endocrinologia, Genetica etc.

Sarcinile cele mai wart on foot painful ale disciplinelor aplicative sunt să găsească şi să elaboreze cele mai eficiente metode şi mijloace de limitare a efectului dăunător al insectelor. Ne referim anume la scăderea populaţiilor dăunătoare până la niveluri la care nu se mai impune combaterea acestor insecte, iar pe de altă parte la găsirea unor mijloace care, ieftine fiind, să nu pericliteze nici sănătatea mediului înconjurător şi nici a omului, prin efecte directe sau indirecte, 8 imediate sau în timp.

Lupta cu insectele dăunătoare este cu atât mai justificată cu cât daunele de tot felul produse de insecte sunt absolut îngrijorătoare din punct de vedere economic. Ele sunt la fel de importante ca şi acelea care ar rezulta din neglijarea sănătăţii omului, adică de-a dreptul catastrofale. În zona noastră geografică, printre cele mai importante grupe de insecte dăunătoare sunt considerate viermii sârmă, Elateridaeomizile noctuidelor Agrotinaemusculiţa cerealelor Chloropidaepuricii de plante Chrysomelidaeviermele merelor Cydia pomonellapăduchele din San José Quadraspidiotus perniciosusmusculiţele albe Unde locuiește taurul taurului miniere Lyriomyzamicrolepidopterele miniere, gândacul din Colorado Leptinotarsa decemlineatafluturele alb american Hyphantria cunea lepidoptere tortricide şi piralide etc.

Putem astfel paraziți de cânepă schmid la insectele sociale că în ţara noastră, după loc şi timp, cel puţin de specii de insecte pot produce daune importante culturilor agricole, horticole, pomicole, viticole şi produselor depozitate, la care se adaugă câteva zeci de specii importante pentru zootehnie, om, obiecte de patrimoniu etc.

paraziți de cânepă schmid la insectele sociale familial vs hereditary cancer

Se înţelege că la o astfel de miză economică, la care se adaugă miza ecologică şi energofagia, eforturile cercetărilor s-au înmulţit şi raţionalizat în a doua jumătate a secolului XX, iar noua fundamentare biologică şi ecologică, determinată de catastrofa ecologică produsă de utilizarea neraţională a pesticidelor, au dus la elaborarea de noi concepte şi strategii, deosebite fundamental de cele anterioare şi a căror primă expresie a fost combaterea integrată care, în primă fază a presupus asocierea la mijloacele chimice şi a altor mijloace compatibile.

Într-o a doua etapă a presupus asocierea tuturor mijloacelor de care dispunem, dar care să permită pe cât se poate acţiunea duşmanilor naturali ai insectelor dăunătoare, boli, prădători şi parazitoizi, ca pilon principal al limitării populaţiilor insectelor dăunătoare. În sfârşit, în prezent, ştiinţa modernă a combaterii dăunătorilor Pestologiaconsideră că în toate cazurile, trebuie să se caute înainte de toate mijloacele biologice, naturale, nepoluante şi cât mai puţin energofage, să se facă eforturi pentru elaborarea acestui tip de 9 mijloace şi numai acolo unde nu de întrevede încă o astfel de soluţie, să se apeleze, cu prudenţa de rigoare, la mijloace chimice.

Parazitii - Fii pregatit (nr.38)

În ceea le priveşte însă pe acestea din urmă, în ultimele decenii s-au făcut eforturi considerabile, sub presiunea concluziilor ecologice şi a opiniei publice, de a se realiza pesticide cu toxicitate redusă şi mai selectivă, rapid degradabile şi care să nu se acumuleze în lanţurile trofice.

Adică s-a stabilit numărul de insecte dăunătoare abundenţa la unitate de suprafaţă, plantă sau organ atacat precum şi intensitatea atacului care impune măsuri de combatere, adică pragul de atac deasupra căruia costul combaterii devine mai mic decât valoarea pagubelor produse dacă nu s-ar întreprinde paraziți de cânepă schmid la insectele sociale dăunătorului respectiv.

În acest mod, PED, alături de măsurile combaterii integrate, a dus la micşorarea consistentă a cantităţii de pesticide utilizate, a preţului de cost şi a poluării mediului înconjurător. În plus, în ultimele două decenii, combaterea integrată şi biologică şi-au găsit un loc principal în noua politică agricolă a dezvoltării durabile, adică paraziți de cânepă schmid la insectele sociale unei agriculturi puternic biologizate şi ecologizate, care să nu pună în pericol şi să nu contribuie la epuizarea rapidă a bogăţiilor naturale cum sunt solul, mediul înconjurător şi acele bogăţii naturale care de obicei sunt transformate în îngrăşăminte artificiale şi pesticide.

Astfel, cum arătam mai sus, un loc central în combaterea integrată îl ocupă cunoaşterea şi gestionarea duşmanilor naturali ai insectelor dăunătoare, deoarece adeseori abundenţa ridicată şi eficienţa entomofagilor naturali, în special prădători şi parazitoizi, fac de prisos aplicarea de pesticide. În acest sens pentru unii dăunători s-au stabilit deja indici corespunzători care arată nivelul de eficienţă a duşmanilor naturali, într-o cultură şi la un anume moment: NEDN Nivelul eficienţei duşmanilor naturali.

Să mai adăugăm că în prezent sunt utilizate pe larg standardele de stat naţionale şi internaţionale pentru pesticide şi utilizarea lor, pentru daunele la produsele depozitate, termenele de combatere, legile şi protocoalele de carantină fitosanitară etc.

Apoi nu trebuie uitat faptul că o unitate investită în protecţia plantelor aduce 6 unităţi de profit, iar uneori mult mai mult. Prognoza şi avertizarea în combaterea dăunătorilor Pentru reuşita combaterii insectelor dăunătoare trebuie să cunoaştem pentru fiecare zonă şi cultură, rezerva biologică cu care aceşti dăunători vor fi prezenţi în anul următor, având în vedere factorii abiotici climatici şi microclimatici precum şi biotici nivelul eficienţei duşmanilor naturaliestimarea lor pentru anul următor.

Adică rezerva biologică a dăunătorilor şi duşmanilor lor naturali care au reuşit să supravieţuiască până în primăvara următoare. În ceea ce priveşte avertizarea, aceasta se referă la cunoaşterea momentului optim de aplicare a mijloacelor de combatere, pentru fiecare generaţie a dăunătorului şi de anunţare a acestui moment pentru fiecare zonă climatică a ţării şi, de multe ori, pentru fiecare cultură zonală, deoarece şi condiţiile microclimatice au mare importanţă.

De exemplu, chiar în acelaşi judeţ, momentul zborului unui dăunător într- o livadă de măr, poate să difere cu săptămâni, de la o localitate la alta, în funcţie de condiţiile microclimatice. În vederea stabilirii prognozei şi a avertizării dăunătorilor, din funcţionează în ţara noastră, câte staţiuni de prognoză şi avertizare în fiecare judeţ, fiecare staţiune cu câteva puncte de sprijin, activitatea lor fiind coordonată de către Inspectoratul Judeţean de Protecţia Plantelor.

Din punct de vedere organizatoric, la nivel central această reţea este coordonată de către Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, iar din punct de vedere metodologic este îndrumată de Laboratorul de Prognoză, Avertizare şi Tehnologia Combaterii, din cadrul Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor din Bucureşti. Pentru obţinerea datelor necesare întocmirii prognozei şi avertizării, staţiunile şi punctele de sprijin sunt dotate cu aparatură şi mijloacele necesare pentru înregistrarea condiţiilor climatice şi pentru rostliny paraziti în captivitate a dăunătorilor.

Astfel se înregistrează zilnic temperatura aerului şi solului, umiditatea atmosferică, precipitaţiile, direcţiile şi intensitatea curenţilor de aer etc. Prin prognoză trebuie să înţelegem determinarea paraziți de cânepă schmid la insectele sociale şi spaţială a apariţiei unui dăunător. Prognoza se poate stabili pentru o perioadă scurtă prognoza reală sau pentru o perioadă lungă prognoza relativă, probabilă. Pentru a realiza prognoza apariţiei unui dăunător trebuie să se efectueze un control fitosanitar al culturilor, în care să se urmărească dinamica densităţii unei specii sau a unor specii dăunătoare într-o anumită zonă într-un anumit areal.

Prognoza este 11 legată totdeauna de timp şi de spaţiu. Prognoza se face în vederea avertizării atacului, iar avertizarea nu se face decât pentru un anumit spaţiu şi pentru o anumită perioadă pentru o anumită dată. Pe baza controalelor fitosanitare se realizează hărţi de prognoză, în care se înscrie densitatea numerică a dăunătorilor.

umăr ilustrat cu imagini din atelierele de viori de la Gliga Companies, Reghin

Hărţile de prognoză şi avertizare cuprind o scală cu patru zone de răspândire: fără atac, cu atac slab, mijlociu şi puternic.

În elaborarea unei prognoze ştiinţifice se analizează doi factori esenţiali: potenţialul biotic şi rezistenţa mediului înconjurător. Densitatea numerică a unei specii poate să crească sau să scadă în funcţie de natalitatea şi mortalitatea populaţiei dăunătoare într-o anumită zonă.

Natalitatea este dependentă de potenţialul biotic de creşterea fertilităţii în funcţie de natura şi de bogăţia hraneiiar mortalitatea, de rezistenţa la condiţiile de mediu condiţii de temperatură, umiditate, sol etc. Dacă harta de răspândire a unei specii din natură se realizează pe baza densităţii numerice a dăunătorului în perioada de activitate de atacharta de prognoză şi avertizare trebuie să ţină cont şi de condiţiile meteorologice din timpul iernii rezistenţa mediului înconjurător şi de potenţialul biologic.

Pe baza hărţilor de răspândire se poate realiza o prognoză probabilă, iar pe baza hărţilor de prognoză şi avertizare se realizează o prognoză reală. Prognoza de lungă durată se realizează pe baza diferenţei dintre densitatea numerică a populaţiei stabilită prin hărţile de răspândire şi mortalitatea înregistrată hpv cause of cancer urmare a rezistenţei mediului secetă, îngheţ, inundaţii, etc.

Prognoza de scurtă durată se realizează pe baza hărţilor de prognoză de lungă durată, dar şi în funcţie de analiza concretă, pe scurt timp a paraziți de cânepă schmid la insectele sociale factorilor fluctuanţi de mediu şi a celor de reglare biologică duşmanii naturali.

Este o prognoză reală deoarece se bazează pe datele concrete oferite de mediu într-o perioadă scurtă de timp şi într-un spaţiu bine delimitat. În prognoza de lungă durată trebuie să se ia în seamă ciclul biologic al fiecărei specii, echilibrul biocenotic şi influenţa comună a factorilor de fluctuaţie. Fără cunoaşterea exactă a ciclului biologic a unei specii nu se poate acţiona în combaterea acestuia şi mai ales în realizarea prognozei şi a avertizării.

Astfel, dacă într-un an a fost înregistrat zborul în masă al cărăbuşului de mai într-o anumită 12 zonă, ştiut fiind faptul că ciclul biologic al acestei specii durează 3 ani, atunci era necesar să prognozăm un atac intens al acestei specii şi pentru anii şi ceea ce s-a întâmplat în mod real.

În ceea ce priveşte echilibrul biocenotic trebuie să analizăm interrelaţiile care se stabilesc între speciile unui complex biocenotic. Este ştiut faptul că prin creşterea densităţii unui dăunător este favorizată creşterea numerică a duşmanilor săi naturali. Conform ciclului lui Voltera creşterea şi descreşterea densităţii numerice a populaţiilor gazdă şi a parazitoizilor săi au loc alternativ, la perioade egale de ani. În funcţie de cunoaşterea acestor cicluri se pot face prognoze de lungă durată.

Influenţa comună a factorilor de fluctuaţie numerică a unei populaţii reprezintă un factor determinant în dezvoltarea şi apariţia în masă a populaţiei dăunătorului respectiv. Prin avertizare în combaterea dăunătorilor înţelegem anunţarea termenilor de apariţie a unui dăunător într-o anumită zonă, în vederea aplicării metodelor de combatere. Avertizarea se face pe baza prognozei de scurtă durată. Pornind de la condiţiile concrete ale factorilor de mediu, ale densităţii populaţiei dăunătoare şi a desfăşurării ciclului biologic, specialiştii atrag atenţia — avertizează — asupra actualităţii şi a termenului optim de organizare şi aplicare a metodelor de combatere.

Avertizarea stabileşte data calendaristică la care va avea loc declanşarea atacului în masă a speciei dăunătoare. Pentru avertizare este necesară evidenţa biologiei dăunătorilor. Pentru aceasta se realizează: schema ciclului biologic, bioclimograma, curba sigmoidă şi succesiunea stadiilor şi a generaţiilor.

Schema ciclului biologic se realizează pe baza fişelor biologice şi a fişelor centralizatoare în care se consemnează succesiunea stadiilor biologice în funcţie de condiţiile meteorologice concrete şi de suma temperaturilor efective.

Tudor Opris - Enciclopedia lumii vii

Bioclimograma este o reprezentare grafică a legăturilor reciproce dintre cerinţele unei specii dăunătoare şi condiţiile meteorologice reale dintr-o anumită localitate. Pe bioclimograme sunt înscrise constantele termice ale dezvoltării speciei şi condiţiile higrotermice din localitatea respectivă.

Prin informaţiile deţinute asupra temperaturii şi umidităţii relative şi prin compararea lor cu constantele dezvoltării se calculează dacă va avea loc un atac masiv şi când ar putea fi declanşat, sau nu va avea loc un asemenea atac.

Bioclimograma permite realizarea prognozei de scurtă durată fig. În bioclimogramă sunt prezentate zonele: pessimum, 13 nefavorabilă, subfavorabilă, favorabilă şi optimă, în funcţie de care se acţionează. Curba sigmoidă reprezintă integrarea temperaturii efective din perioada activităţii biologice. Pentru a realiza curba sigmoidă se stabileşte mai întâi graficul temperaturilor medii lunare, pe care se marchează pragul inferior de dezvoltare t0iar la intersecţia acestuia cu graficul rezultă perioada paraziți de cânepă schmid la insectele sociale biologice şi data terminării ei fig.

Elementele componente ale biociclului sunt: curbe sigmoide, succesiunea stadiilor pe curbă, curba de zbor şi timpul de avertizare.

paraziți de cânepă schmid la insectele sociale curățarea organismelor de paraziți

Succesiunea stadiilor şi a generaţiilor se stabileşte prin mijloace de evidenţă, calculând pentru fiecare stadiu suma de temperaturi efective. Se marchează stadiile de dezvoltare şi se stabileşte succesiunea generaţiilor.

Cât de periculos este claxonul. Unde trăiesc cornetele și iarna: viața insectelor din cuib

Termenele de avertizare se precizează sub forma unor fanioane pe schema ciclului biologic fig. Avertizarea trebuie făcută cu zile înainte, pentru a permite luarea măsurilor necesare.

Pentru avertizare se folosesc: buletinele de avertizare expediate prin poştătelefonul, staţia de radioficare, posturile de radio şi televiziune. Metodele de prevenire a înmulţirii în masă şi de combatere a dăunătorilor Pentru ca lupta cu dăunătorii să fie eficientă, în primul rând trebuie să se identifice cu precizie dăunătorul, să se stabilească perioada sa de dezvoltare şi termenul de apariţie, aspecte în funcţie de care se pot alege măsurile ce trebuie aplicate.

După caracterul lor, acestea pot fi preventive profilactice şi curative de combatere. Măsuri preventive sau paraziți de cânepă schmid la insectele sociale În această categorie intră măsurile de carantină fitosanitară, măsurile agrotehnice şi utilizarea soiurilor rezistente la atacul dăunătorilor. Aplicarea acestor măsuri are drept scop preîntâmpinarea apariţiei şi prevenirea înmulţirii în masă a dăunătorilor şi declanşarea unor atacuri puternice.

Măsuri de carantină fitosanitară Acestea previn paraziți de cânepă schmid la insectele sociale în ţară a unor dăunători deosebit de periculoşi şi sunt asigurate de serviciile de carantină fitosanitară. Astfel, din cauza imperfecţiunii acestor metode, papillomavirus traitement naturel sec. XX au pătruns în Europa şi la noi, dăunători ca filoxera, păduchele din San José, omida păroasă a dudului sau fluturele alb american, gândacul din Colorado, musculiţa minieră Lyriomyza, nematodul galicol al cartofului, viespea seminţelor de prun, gândacul cerealelor depozitate, etc.

Răspândirea dăunătorilor de carantină se realizează pe diferite căi: migrări naturale gândacul din Coloradotransportul de produse agroalimentare gândacul cerealelor depozitateprin materialul de înmulţire filoxera viţei de vie, păduchele din San José, nematodul cartofuluiprin pământ pentru sere nematodul rădăcinilorprin deşeuri vegetale, ambalaje, mijloace de transport feroviare, maritime sau aeriene.

Calaméo - Tudor Opris - Enciclopedia lumii vii

Carantina se referă la controlul tuturor produselor vegetale care se importă, se exportă, sau sunt în tranzit.

Acest lucru se face la vămile feroviare, maritime, în aeroporturi, serviciile poştale etc. În funcţie de obiectivele urmărite, carantina fitosanitară se poate diferenţia în carantină internă şi carantină externă. Carantina internă se realizează prin unităţile fitosanitare judeţene şi urmăreşte ca unele specii de dăunători pătrunse deja în ţară să nu se răspândească mai mult, iar formele existente să fie lichidate.

Carantina externă este realizată tot de unităţile fitosanitare judeţene, iar prin măsurile întreprinse în cadrul acesteia s-a putut evita pătrunderea în ţara noastră a unor specii cum ar fi: musca mediteraneană a fructelor, gărgăriţa chinezească a legumelor etc.

Măsuri agrofitotehnice Acestea măsuri schimbă condiţiile de mediu, astfel încât să optimizeze dezvoltarea plantelor şi, în acelaşi timp, să fie restrictive pentru dezvoltarea şi înmulţirea dăunătorilor. Iată câteva de astfel de măsuri: Asolamentul sau rotaţia culturilor.

Se evită însămânţarea aceleiaşi specii de plantă pe acelaşi teren mai mulţi ani la rând cu scopul de a evita atacul dăunătorilor în anul următor. De exemplu atacurile gândacului ghebos Zabrus tenebrioides scad atunci când cerealele nu sunt semănate mai mulţi ani la rând pe acelaşi teren.

Mai multe despre acest subiect